Posts tagged ‘ganduri profesori educatie’

Profesori de treaba. Copilaria. Ganduri…

Bun. Cat suntem elevi/studenti toti vrem note mari. Mi se pare absolut normal. Ceea ce ma intriga este acea conceptie stupida pe care si eu si majoritatea daca nu chiar toti atat in liceu cat si pe la facultate o avem despre ceea ce insseamna profesor de treaba. Pentru toti un profesor de treaba inseamna acel profesor care motiveaza absentele, care pune note bune, care te iarta daca nu ti-ai invatat, si care eventual sa puna note moca (prietenii stiu de ce). Ei bine as fi un ipocrit sa spun ca eu nu ma numar printre cei care cred asta, sau printre cei care nu isi doresc profesori de genul asta. Pe de alta parte, ma gandesc ca daca am avea numai din astia…. atunci ar fi vai si amar de noi. In liceu de exemplu, aveam la fizica un profesor “de treaba”. (bine, e adevarat ca punea numai de 6, dar nu avea pretentia sa inveti nimic la el). Nu punea absente, nu asculta, la teze te lasa sa copii – DAR –-> eu in momentul de fata sunt 0 barat la fizica. Atunci eram multumit si carcoteam pe la colturile scolii : Ba ce de treaba e profu’ de fizica!!!!!!. Acum cand sunt constient ca nu am nici cea mai mica tangenta cu acest obiect, parca ma incerca un sentiment ciudat… cum ca as fi vrut poate sa aflu mai multe. Si chiar daca am dat exemplul acesta, obiecte au fost mai multe. Si nu numai la mine, sunt convins ca multi dintre voi s-au lovit de asa ceva. Ma uit la copii din ziua de azi. Stiu ca vorbesc ca un batran uzat, care parca a trait 2 razboaie si 3 revolutii, insa observ o diferenta uriasa intre copiii de azi, si copilul care am fost eu, prietenii mei la varsta respectiva. E un salt urias. Eu ma jucam cu mingea, ascunsa si prinsa, ma uitam la Grandizer,la Captain Planet si la Sailor Moon (dap, stiu ca suna gay). Acum am observat ca copiii nu mai sunt asa mult copii. Toti au pc-uri, mp3-uri si se joaca counter strike. De la 12 ani fumeaza si asculta punk sau rock. Cand imi aduc aminte ca eu ascultam radio la un casetofon amarat. Ufff ce vremuri! Si totusi parca era mai frumos ca acum. Parca era totul altfel…era acea senzatie de viata simpla dar plina. Azi, jumatate din copii sunt emo, care se sinucid pentru ca vad viata printr-un geam murdarit de propriile lor idei, pentru ca nu stiu sa fie copii atat cat trebuie, pentru ca incearca din rasputeri o maturizare fortata, o maturizare superficiala cautand modele in altii mai degradati ca ei. Pentru ca parintii copiilor de azi, sunt acei oameni care au fost prinsi la mijloc intre doua perioade prea diferite, si care nu stiu sa faca ordine nici macar in vietile lor, dapoi in vietile copiilor lor. Pentru ca exista profesori “de treaba” care te trec pe ochi frumosi, si carora nu le pasa ca peste ani, tu nu vei sti absolut nimic. Pentru ca noi suntem crescuti cu genele lipite, cu praful pe creier si cu o inconstienta debordanta care ne circula in sange din pacate. Un mesaj (ieftin, stiu) pentru toti copiii de azi, iar cand spun copii ma refer inclusiv la mine: nu va grabiti sa va maturizati. Nu alegrati dupa lucruri care nu stiti ce inseamna! Nu va irositi secundele de inocenta pe dorinta de a fi cineva. nu va mai bucurati ca aveti profesori de treaba. Timpul trece….. si ne inveleste incet incet pe toti cu o covertura a uitarii. Voi ignorati-l…fiti copii… zambiti ca si cum nu va pasa!

mai 19, 2008 at 6:49 pm 8 comentarii


Ma mandresc

Articole recente

Comentarii recente

Top Posts

Top click-uri

  • Niciunul